Pentru mulți, meditaţia a devenit un stil de viaţă

Dincolo de controverse şi idei preconcepute, meditaţia a devenit un stil de viaţă pentru mulţi oameni care caută relaxarea, evadarea din stresul cotidian sau lărgirea propriului orizont.

Profesorul de yoga Dana Ţupa afirmă că, prin meditaţie, mulţi oameni au învăţat să-şi liniştească gândurile și să le pună în ordine pentru a le putea gestiona mai bine. În acelaşi timp, profesorul spune că mintea are propriul său ritm, iar sarcina este cu adevărat dificilă atunci când încercăm să o controlăm tot cu ajutorul... minţii.

“Oricât de uşor ar suna, controlul gândurilor proprii a devenit o adevărată provocare în ritmul alert al vieţii moderne. Lucrurile se simplifică dacă înțelegem structurat că există două părți ale minții: una conștientă, care se află într-o oarecare masură sub controlul voinței proprii, și alta subconştientă, care nu se află sub acest control. Unul dintre scopurile meditației ar putea fi, de exemplu, câștigarea controlului asupra părții subconștiente, în urma căruia s-ar obține un grad ridicat de stăpânire de sine. Aceasta explică de ce atât de multe discipline folosesc tehnici de respirație asociate cu meditația. Respirația apare în mod normal automat și de aceea se află sub controlul gândirii subconștiente. Dacă nu gestionezi în mod conștient respirația, totul se va reflecta în starea emoţională adusă la suprafața de subconștient. Practic, astfel se poate obține controlul minții, pentru că respirația formează o legătură între mintea conștientă și cea subconștientă”, susține Dana Ţupa.

10 tipuri principale de meditaţie

Dincolo de obiectivul primar pe care vor să îl atingă majoritatea persoanelor care încep să practice meditaţia (relaxarea, controlul gândirii sau obținerea unei stări de echilibru interior când sunt în situaţii dificile sau delicate), profesorul afirmă că multe dintre ele vor începe să exploreze şi orizonturi noi, care ating latura emoţională şi spirituală, nu doar pe cea cognitivă. În opinia specialistului, există cel puţin 10 tipuri de meditaţie:

1. Meditația, ca manieră de control a gândirii – meditație pe un subiect specific, pentru o înțelegere mai adâncă a acestuia. Subiectul poate fi atât concret (fizic), cât şi abstract.

2. Meditația pe texte spirituale sau religioase - care implică concentrarea atenției și puterii de înțelegere a unor paragrafe alese, din scrieri tradiționale, care emană prin ele însele o energie cu o rezonanţă specifică, foarte înaltă.

3. Autosugestia – meditația și remodelarea personalității, prin autosugestie pozitivă.

4. Meditația devoțională - în care obiectul este iubirea și devoțiunea către Dumnezeu (în Bhakti-Yoga).

5. Meditația Vidă sau contemplarea neantului - cum ar fi Mahamudra tibetană, tehnică  considerată foarte abstractă și dificilă pentru începători.

6. Meditații vizuale sau de contemplare - care sunt externe, dacă se folosesc suporturi cum ar fi “yantra-s” (culori, foc, simboluri etc) sau interne, dacă se folosesc imagini autogenerate în interiorul minții.

7. Meditații pe Mantra - în care folosesc în mod repetitiv diferite formule sau rugăciuni cu rezonanță, pentru intervale lungi de timp. Cea mai bună metodă este aceea în care ne concentrăm pe “bija mantra-s” tradiționale și ne unificăm mental cu sunetele subtile (nada) care rezultă din emisiile mentale ale mantrei. Meditația „laya-yoga” este cea mai avansată din această categorie, însă pentru începători este binevenită „japa yoga” respectiv repetarea continuă a unui cuvânt, silabă sau rugaciune sacră.

8. Meditația cu respectarea principiilor tradiționale ale sistemului „karma – yoga” - cu scopul de a atinge o stare permanentă de conștientizare și atenție, cum ar fi cele din unele forme de meditație budiste și Zen.

9. Meditație pe simțuri, de interiorizare - în care tot ceea ce vedem, mirosim, gustăm, auzim, atingem sau simțim cu corpul, poate deveni suport pentru concentrare. Muzica de meditație sau dansul „sufi dervish” pot fi exemple ale acestei categorii.

10. Meditația pe întrebări fundamentale ale vieții - „Cine sunt?”, „De unde vin?”, „Încotro mă îndrept?”, „De ce sunt aici?”, „Ce vreau în cele din urmă de la viată?”, „Dacă ar fi să îmi retrăiesc viața, ce aș face cu ea?” etc.

Cum ne alegem corect tipul de meditaţie

“Fiecare om este codat genetic să pună accent mai mult pe unele simţuri decât pe altele. Există unele persoane care îşi construiesc realităţi mentale mai mult după miros, altele după văz sau  auz etc. Un program corect de meditație trebuie adaptat propriei tipologii, în funcție de natura personală - auditivă, vizuală sau chinestetica - întrucât nimic nu poate avea efecte mai scăzute, sau chiar sortite eșecului, decât a porni într-un program de meditație nepotrivit. Identificarea propriei tipologii și un sfat competent în domeniu, pot ajuta la structurarea unui program personalizat pentru a se putea demara practica zilnică”, recomandă Dana Ţupa, fondatorul Purna Yoga Academy – prima şcoală de yoga din România acreditată de Yoga Alliance International USA.

Dana Ţupa și Dalai Lama

Dana Ţupa a participat la multiple cursuri yoga pe diferite ramuri (Hatha, Kriya, Kundalini, Pranayama, Yantra, Laya, Nidra Yoga), alături de profesori şi maeştri din România şi din străinătate (Thailanda, Elveţia, Italia, UK, India, Turcia). Este master NLP, a studiat Strategic Interventions, cu Tony Robbins şi Chloe Madanes și a participat la seminarii cu Dalai Lama în Elveţia şi India. A susţinut cursuri de yoga şi seminarii de meditaţie şi vizualizare, în România și Thailanda.

P.C.