De ce și când banii aduc fericirea

În ultimele decenii, s-a conturat o graniţă din ce în ce mai accentuată între valorile ţărilor din Occident şi celor din Orient. Consumerismul și materialismul au devenit instrumentele de interes ale Occidentului și țărilor civilizate. Spiritualitatea și dezvoltarea interioară sunt interesele esticilor, Orientului și țărilor slab industrializate. Interesele noastre actuale sunt căutările primare, instinctuale ale omului, venite din educația socială, sistem, mediu cultural, scopuri familiale etc.

Psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul minţii, este de părere că influenţa socio-culturală a mediului în care trăim este mult mai puternică decât dorinţele noastre interioare. Chiar dacă avem înclinaţii către spiritualitate sau dezvoltare personală, dar am crescut toată viaţa într-o ţară ce are ca valori centrale materialismul, vom adopta în cea mai mare parte din timp valorile mediului de provenienţă.

“În Occident, consumerismul este un mod de viață care absoarbe toate intențiile și dorințele noastre. Invazia reclamelor, mall-urilor, pieței de desfacere, gusturilor chimicalizate, mofturilor trupești, ne fac să ne rotim într-un cerc vicios care ne păstrează hotărâți să lucrăm pentru bani, nu pentru evoluție. Chiar dacă la un moment dat ne vom revolta interior împotriva acestui stil de viaţă, revolta noastră va dura foarte puţin şi vom constata că nu putem rămâne o mică insulă într-un ocean atât de mare”, afirmă psihologul. 

Chiar şi aşa, specialistul crede că materialismul şi spiritualitatea pot coabita într-o lume construită în jurul banilor, dar ca această relaţie să se mențină pe termen lung trebuie să găsim o direcţie comună de utilizare.

Banii aduc fericirea atunci când scopul cu care îi cheltuim este mai mare decât interesul personal. “Orice dorință de avuție materială este un capriciu, instinct și factor de creștere a egoului personal, astfel de atitudini îndepărtându-l pe om de el însuși. Banii aduc fericirea când cei care muncesc nu o fac doar pentru ei înșiși, ci și pentru alții: un cadou pentru mama ta, o bucurie adusă unui copil, o masă oferită unui prieten, o donație făcută celor cu handicap, o călătorie pentru familia ta, un acoperiș celor nevoiași etc. Cel mai comun exemplu în acest  sens sunt copii noștri: lucrăm și îi ajutăm necondiționat, pentru a-i avea și păstra fericiţi. Cum ar fi să facem la fel și pentru alți oameni?”, spune Alexandru Pleşea.

Banii aduc fericirea doar când căutăm să servim viitorul nostru și al celor din jur. Psihologul spune că servirea viitorului este de a observa unde ne îndreptăm și ce scop avem. Dacă cei mai mulți dintre noi căutăm să avem un acoperiș deasupra capului, este doar pentru că așa am văzut la părinții noștri și la societate. Această puternică programare ne face să muncim toată viața pentru asta şi, spre sfârşitul ei, vom constata că nu am făcut nimic şi pentru societate, ceea ce ne va întrista în cele din urmă. 

Banii aduc fericirea doar celor care știu ce vor face cu ei. “Stările necontrolate și capriciile noastre ne fac să cheltuim bani pe lucruri care își pierd valoarea după un timp scurt. Dacă știm ce vom face clar cu banii, munca noastră începe să prindă un sens mai puternic. De exemplu, familia e bine, eu la fel, banii îi cheltuim pe ce ne place și ce vrem, dar când pentru cineva apropiat din familie apare un cost de spitalizare și are nevoie de bani, efortul depus pentru muncă va crește considerabil. Cei mai mulți oameni care înțeleg fluxul banilor se comportă ca și cum nu i-ar avea. Nu pentru faptul că ar fi zgărciți, ci pentru că înțeleg că fără un scop mai mare decât cel personal nu pot câștiga mai mult”, susține  Alexandru Pleşea.

Cum putem împăca materialismul cu... fericirea. “Fericirea nu este o stare dependentă de factorii exteriori, ea este o voință pe care o generăm din interior, este puterea de a oferi mai mult decât am primit. Continuitatea acestui proces este mediul în care ea poate fi menținută. Orice altă formă de fericire este identificată cu egoul și nu este decât confort, plăcere, dorință, capriciu, moft sau interes. Fericirea devine atitutinea care este căutată tot mai mult în mediile societății actuale: angajatorii caută angajați fericiți, iubitul caută o parteneră fericită și invers, colaboratorii la fel, vânzătorii de servicii/produse de asemenea. Aceste așteptări însă nu duc la nimic bun, este nevoie de  efort pentru fericirea celor din jur. Tot ce avem de făcut este să deschidem ochii și să facem mai multe pentru ceilalți. În acest fel împlinirea noastră interioară, dar și câștigurile, vor crește substanțial”, subliniază psihologul.

---

Alexandru Pleşea, este psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.

P.C.