Drama copiilor crescuţi cu un laptop, o tabletă sau un smartphone în braţe

În epoca actuală, aproape fiecare copil se naşte şi creşte cu un laptop, o tabletă sau un smartphone în braţe, însă acest stil de viaţă tinde să genereze mult mai multe cazuri de depresie şi nefericire decât ne putem imagina.

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, nu dezvoltarea tehnologiei este vinovată pentru situaţia actuală critică, ci modul în care s-a creat o ruptură totală între “viaţa online” şi “viaţa offline”. Majoritatea părinţilor oferă gadget-uri copiilor pentru a-i ţine ocupaţi, cuminţi, sperând că doar astfel pot avea şi ei timp pentru treburile curente. Din păcate acest model nu a făcut decât să adâncească ruptura emoţională dintre părinţi şi copii, cei din urmă găsindu-şi refugiu în lumea virtuală.

“Observ tot mai mulţi copii care nici măcar nu se mai bucură atunci când se joacă pe aceste dispozitive. Pur şi simplu intră în transă şi rămân acolo pentru ore bune. Tehnologia nici măcar nu mai reprezintă un mijloc de divertisment pentru majoritatea copiilor, ci o încercare disperată a lor de a umple un gol. De multe ori părinții pleacă de acasă și lasă copilul în fața unui ecran, fără supraveghere. Iar acest lucru se întâmplă de la o vârstă tot mai fragedă, încă din perioadele cele mai importante pentru dezvoltarea psiho-emoțională a copilului. Pe de-o parte este de înțeles nevoia de timp liber a părinților din societatea actuală, majoritatea fiind ocupați cu munca, proiectele care îi solicită deja foarte mult, oboseala ș.a.m.d. Dar prin gestul de a lăsa copilul în fața unui ecran (televizor, laptop, tabletă ori telefon), nevoile acestuia ajung să nu mai fie împlinite. Chiar dacă la început poate fi interesant și atractiv pentru el să își petreacă timpul astfel, la un moment el devine conștient de nevoia de atenție din partea părintelui și va căuta să o obțină. Copilul poate începe să se simtă neglijat, respins, abandonat, uitat ori neimportant în ochii părinților săi, dacă nevoia lui de conexiune va fi ignorată”, afirmă psihologul Andra Tănăsescu.

Specialistul susține că, în acest context, micuţii au tendinţa de a adopta două tipuri de comportamente:

Andra Tanasescu

1. Vor face tot posibilul să primească atenția și afecțiunea din partea părinților

În situația ceva mai bună, copilul se manifestă în diferite moduri, cu intenția de a capta atenția celor care îl îngrijesc (părinți, bunici etc). Țipă mai mult când se joacă, aleargă prin casă, sparge obiecte, folosește tot ce-i stă la îndemână pentru a atrage atenția și a primi ceea ce are nevoie. “Este deosebit de important să realizăm că un copil nu are cunoștințe despre modurile în care ne folosim noi, ca adulți, pentru a exprima ceea ce simțim. Așadar, el va utiliza orice metodă prin care crede că poate atrage atenția cel mai bine. Comportamentul unui copil „rău”, „obraznic”, așa cum este descris de cele mai multe ori, sunt de fapt încercări ale lui de a ne transmite că are anumite nevoi neîmplinite. Sunt doar moduri prin care cere atenția și iubirea părinților săi. Este momentul cel mai important în care trebuie să-i oferim timpul și răbdarea de care are nevoie”, spune Andra Tănăsescu.

2. Se vor interioriza și se vor închide în ei

În momentul în care ”strigătele” copilului nu sunt auzite, acesta va înceta să mai comunice. Se va închide în el, își va reprima toate sentimentele și trăirile, și va înceta să mai caute atenția părintelui. Problema care apare însă, este că, deși nu mai caută împlinirea nevoilor  respective în cadrul familiei, copilul va căuta alte moduri prin care să o facă, însă în afara acesteia. Când vine vorba despre a-și alege o persoană ori un grup cu care să-și petrecă timpul, dacă nu primește un model de comportament sănătos în familie, va intra în anturajul care îl va atrage cel mai mult, de unde poate învăța și comportamente sau obiceiuri nesănătoase.

“Toate aceste sentimente interioare, nemanifestate, pe care le trăieşte copilul, vor avea repercusiuni la maturitate când, odată devenit adult, va continua să adopte comportamente și obiceiuri negative, prin care să-și satisfacă nevoile neîmplinite în copilărie. Așa vedem adulți implicându-se în relații toxice, apelând la droguri, alcool sau în alte activități care le fac mai mult rău decât bine. Adicțiile, comportamentele agresive, dependența de substanțe nocive, de jocuri sau chiar de persoane, atașamentele intense față de anumite obiceiuri, instabilitatea emoțională și chiar gelozia, pot fi doar unele dintre simptomele pe care le manifestă un adult atunci când, în copilărie, nu i-au fost împlinite nevoile primare”, explică specialistul.

Cum putem evita drama copilului crescut la laptop?

Psihologul susține însă, că ruptura bruscă şi totală de tehnologie nu va rezolva problema, ci chiar o va putea acutiza! Copiii din ziua de astăzi au nevoie de un calendar de activităţi, de un program în care să descopere noi hobby-uri, alte metode de divertisment decât cele oferite de mediul virtual, să înveţe să iubească şi viaţa din mediul offline, să creeze un echilibru între lumea reală și cea virtuală.

“Copilul nu are capacitatea de a lua singur decizii benefice pentru dezvoltarea lui psiho-emoţională, de aceea ghidajul părinţilor este vital în acest proces. Părintele îi poate diversifica meniul de divertisment. Nu trebuie să îl oblige să renunţe total la obiceiurile vechi, ci să-i ofere alternative. Îi poate arăta cum se juca el în copilărie, îl poate duce mai des în parc, într-o excursie pe munte sau la un picnic. Îl poate înscrie într-un club sportiv de pildă, unde să facă mai multă mişcare şi să înveţe să socializeze faţă în faţă cu alți copii, astfel încât să îi ofere un echilibru în viaţă. Cum pentru el este important ca părintele să fie prezent în viața lui, la fel și părintele simte nevoia să-și aibă copilul alături, să simtă încredere și deschidere din partea lui. Oferiți atenție și grijă copiilor, petreceți timp de calitate cu ei, faceți lucruri împreună și asigurați-le, în acest fel, o dezvoltare sănătoasă și posibilitatea de a-și crea un viitor frumos în care, ulterior, să fie împliniți și fericiți ca adulți”, concluzionează psihologul.

---

Andra Tănăsescu, vice președinte al Asociației ”Generația Iubire” a urmat studiile în psihologie cu formarea în terapie de cuplu și familie, în terapia prin dans și mișcare.

P.C.