A fost finalizată o investiție istorică in portul Constanţa

A fost finaliz

A fost nevoie de cinci ani de la demararea primei licitaţii pentru ca digul de larg din portul Constanţa să fie prelungit cu un kilometru. După zeci de procese, acuzaţii şi controale, s-a făcut, în sfârşit, recepţia lucrărilor.

Compania națională “Administrația porturilor maritime” SA Constanţa (APM SA) a anunţat incheierea recepției lucrărilor la investiția gigant „Prelungirea digului de larg al portului Constanţa”. Proiectul a constat în extinderea cu 1.050 metri a acestui dig, respectiv de la 4.850 metri la 5.900 metri, în vederea atingerii lungimii din proiectul inițial. 

Este vorba de o lucrare hidrotehnică complexă şi dificilă. Partea vizibilă a digului se ridică până la 7 metri deasupra apei. Aceasta este aşezată pe o piramidă cu baza de 170 metri şi înălţimea de 25 metri. Pentru prelungirea digului s-au folosit aproximativ 16.000 de elemente prefabricate din beton (“acropozi” - cea mai eficientă structură hidrotehnică, care rezista celor mai puternice valuri) de diferite tipuri: de 3, 9 și 12 metri cubi, care cântăresc fiecare câte 7, 12 si 29 tone. Acropozii sunt realizati dintr-un beton de trei ori mai rezistent decât cel normal, iar datorită greutăţii si formei lor se autoblochează la montarea pe poziţie. Piatra utilizată, aproximativ 3 milioane tone, de diferite dimensiuni, a costat în jur de 50 de milioane de euro,  pentru transportul ei în larg fiind nevoie de efectuarea a circa 3.300 de drumuri. La aceste materiale de construcţie s-au adăugat și 11.000 de metri cubi de beton, turnat în coronament.

Scopul urmărit prin prelungirea acestui dig a fost acela de îmbunătăţire a condițiilor de exploatare prin diminuarea valurilor în întreg acvatoriul portuar, sporirea siguranței navelor prin asigurarea unei protecții a şenalelor de circulație a navelor, precum și reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajărilor din incinta portuară.

Proiectul a fost finanțat prin programul operațional sectorial în transporturi (POS-T 2007 – 2013), din fonduri structurale ale Uniunii Europene (85%) și de la bugetul statului (15%), în conformitate cu contractul de finanțare nr.29/29.01.2010. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 616.104.412 lei. 

Contractul de execuție al lucrărilor a fost încheiat cu compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors, iar cel de supervizare a execuției lucrărilor cu firma de consultanţă Haskoning DHV Netherlands BV. Lucrările au demarat in data de 8.03.2013, iar din 3 noiembrie 2015 investiția a intrat în perioada de garanție de 24 de luni, a anunţat conducerea companiei APM SA.

Demararea lucrărilor a fost blocată trei ani de un scandal

Această investiţie a trezit multe pasiuni în faza licitaţiei de atribuire a lucrărilor de execuţie, inclusiv în plan internaţional, ca urmare a valorii sale imense, ea ajungând sa fie blocată trei ani, din cauza contestaţiilor si a valului de procese ce au urmat. Demarată în februarie 2010, procedura de selectare a executantului proiectului a stârnit un scandal consumat în mai multe episoade. Imediat după finalizarea licitaţiei, câştigată iniţial de Möbius Bau GmbH (Germania), ceilalţi ofertanţi au făcut contestaţii. Iniţial, compania Van Oord se classe pe locul al doilea, însă restul ofertanţilor au atacat, iarăşi, în instanţă deciziile reprezentanţilor statului român şi tot aşa până în anul martie 2013, când Curtea de Apel Bucureşti a pus punct scandalului. Adică, cu cinci luni înainte de o posibilă blocare a finanţării europene.

Un vis vechi

Prelungirea cu 1.050 metri a digului de larg a fost un vis mai vechi al administraţiei portului Constanţa. Fără acest tronson, danele 126 şi 127, precum şi molul III, nu erau suficient de protejate atunci când vântul suflă dinspre Est. De-a lungul timpului, pe vremea când respectivele dane adăposteau „cimitirul” de nave al companiilor „Navrom”, „Romline” şi „Petromin”, au avut loc numeroase incidente cu nave desprinse din parâme din cauza valurilor mari. Costurile enorme, estimate iniţial la 121 milioane euro, au împiedicat mult timp realizarea proiectului, punerea lui în practică devenind posibilă abia după aderarea României la Uniunea Europeană.

Autor: Dan NEDELCU