Chinezii investesc în reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

După şase ani de zbateri, statul român a găsit, în sfârşit, investitorii căutaţi.  

Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Nucleară Electrică Cernavodă a fost semnat, luni, între companiile Nuclearelectrica SA, prin directorul general Daniela Lulache, şi China General Nuclear Power Corporation, prin directorul general Zhang Qibo.

Cu acest prilej, ministrul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, a declarat: „Astăzi este o zi foarte importantă pentru că semnarea acestui memorandum stă la baza contractului pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă şi suntem optimişti că în termen de doi ani va începe realizarea celor două unități. Obiectivul strategic al ministerului este de a asigura securitatea alimentării cu energie electrică şi termică a tuturor consumatorilor, la cele mai mici preţuri, cu respectarea ţintelor de mediu prevăzute de Comisia Europeană. Investiţiile în capacități noi de generare, competitive, cu utilizare de tehnologii curate, care să acopere deficitul de capacitate estimat că va apărea după anul 2015, cu tendințe clare de adâncire după 2020–2025, reprezintă cea mai eficientă metodă de a ne valorifica resursele şi de a-i permite României să joace un rol activ în regiune în domeniul energetic.”

După semnarea acestui memorandum, dezvoltarea proiectului unităților 3 și 4 ale CNE Cernavodă va continua cu negocierea actului constitutiv şi a acordului investitorilor în vederea înfiinţării companiei de proiect şi, implicit, cu stabilirea strategiei de finanţare a investiţiei, selectarea serviciilor de inginerie, construcţie şi mentenanţă, pentru demararea lucrărilor de execuţie şi procurare. 

Noua companie de proiect va fi una de tip joint-venture şi va prelua valoarea investiţiei societăţii Nuclearelectrica în filiala sa, EnergoNuclear S.A. (în care deţine 85% din acţiuni), China General Nuclear Power Corporation urmând să deţină 51% din capitalul social, iar Nuclearelectrica minimum 30%.

Investiţia este estimată la circa 6 miliarde de euro

Investiţia în realizarea celor două noi reactoare, fiecare cu câte o putere instalată de 700 MWh şi o durată de viaţă de 30 de ani, cu posibilitatea de extindere cu încă 25 de ani, care vor folosi tehnologia canadiană CANDU, este estimată la circa 6 miliarde de euro. Termenul de realizare este estimat la şapte ani de la data semnării contractului între cele două părţi.

Ministrul Andrei Gerea a mai spus că ţara noastră are o serie de avantaje în domeniul nuclear, precum expertiză în exploatare la unitățile 1 și 2, producţie la preţuri competitive, indicatori de performanţă excelenți şi lipsa impactului asupra mediului înconjurător. “Rezultatele studiului elaborat de ROMATOM, în primăvara anului 2013, privind posibilităţile de implicare a industriei locale în proiectul unităţilor 3 și 4, prin livrarea de echipamente şi servicii, estimează o participare a industriei nucleare româneşti evaluată la cca. 40% din valoarea totală a proiectului”, a adăugat oficialul român.

La rândul său, Daniela Lulache a precizat într-un raport transmis Bursei de Valori Bucureşti: „Proiectul unităţilor 3 şi 4 va răspunde, pe termen lung, necesităţilor de sistem energetic, asigurând securitate în aprovizionare, contribuţia la un mix energetic echilibrat, stabilitate şi accesibilitate a preţului la consumatorul final. De asemenea, pentru Nuclearelectrica dezvoltarea acestui proiect înseamnă venituri din valorificarea activelor existente, din servicii de operare, mentenanţă şi furnizare de combustibil nuclear. La acestea se adaugă şi dezvoltarea industriei nucleare româneşti, prin implicarea în dezvoltarea proiectului, crearea a mii de locuri de muncă şi a unui climat economic şi tehnologic atractiv pentru investitori“.

CGN are în operare 15 reactoare și 11 în construcție

Zhang Qibo, directorul general al CGN Romania Nuclear Power Company şi al China General Nuclear Power Corporation (CGN) a declarat: “Semnarea memorandumului de înțelegere reprezintă o etapă foarte importantă în colaborarea cu partenerii români. În contextul extinderii cooperării cu Europa Centrală și de Est, implicarea financiară și expertiza CGN în inginerie și operare - compania noastră ocupând primul loc în China cu 15 reactoare în operare și 11 în construcție - atestă dezvoltarea relațiilor de cooperare cu aceasta zonă, în general, și cu România, în mod special. În calitate de partener strategic, CGN este pregătită să lucreze îndeaproape cu partenerii români, canadieni și europeni pentru a continua proiectul unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, în spiritul cooperării reciproc avantajoase, în prezent și în viitor”.

În comunicatul oficial al SNN se subliniază că dublarea capacității de producție la CNE Cernavodă reprezintă un avantaj competitiv major, pe termen mediu și lung, întrucât România deține întreg ciclul de producție nucleară: materii prime (combustibil nuclear de fabricație proprie şi apă grea) infrastructura de specialitate şi resursa umană înalt calificată. CNE Cernavodă utilizează tehnologia canadiană CANDU 6 (Canadian Deuterium Uranium) folosind uraniul natural - combustibil și apă grea - ca moderator și agent de răcire. 

În ceea ce privește contribuția la atingerea țintelor de decarbonizare, prin construcţia a încă două reactoare se va evita eliberarea în atmosferă a aproximativ 12.000.000 tone de bioxid de carbon/an. Din punct de vedere al eficienței energetice, energia produsă de un singur fascicul de combustibil nuclear este de 1.115 MWh, cantitate echivalentă cu energia produsă de 470 tone de combustibil convențional, 2.220 tone de cărbune brun, 317 tone de petrol și 363.000 Nmc (metri cubi normali) de gaze naturale - se mai precizează în comunicatul menţionat.

Dan NEDELCU