Constanţa se bazează pe aceiaşi vechi jucători de piaţă

Topul societaţilor din judeţul Constanţa

Din totalul de 27.743 societăţi comerciale din judeţul Constanţa, care au depus bilanţurile financiar - contabile pentru anul 2014 (cu 82 mai putine fata de anul anterior) Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură (CCINA) a selectat pentru „Topul judeţean”, un număr de 5.377 firme. În conformitate cu criteriile cuprinse în metodologia aprobată de comisia constituită la nivel naţional, ele acoperă 6 domenii de activitate si 187 de subdomenii economice. În cel de-al XXII-lea clasament realizat de CCINA, pe primele trei locuri din clasamente s-au clasat 895 de firme. În categoria “excelenţă” au intrat de această dată un  număr de 74 de societăţi, respectiv firmele care s-au situat pe primul loc la ultimele cinci ediţii ale topului judeţean.

Totodată, CCINA a editat un catalog care cuprinde 1.254 de firme, clasate pe primele 5 locuri, în cadrul fiecărui subdomeniu de activitate, clasamentele celor mai importanţi exportatori si importatori, precum şi ai primelor 100 de firme după cifra de afaceri şi după profitul din exploatare. Versiunea electronică a catalogului include peste 1.800 de societăţi, primele 10 clasate din fiecare categorie.

Cei mai importanți exportatori și importatori din judeţul Constanţa

La categoria “Exportatori”, pe lista întocmită de CCINA se află Rompetrol Rafinare SA, Ameropa Grains SA, Daewoo Mangalia Heavy Industries SA, Brisegroup SRL, Kirazoklu Corporation SRL, Tomini Trading SRL, Al Kastal Chartering SRL, Maria Trading SRL şi Marine Bunker Balkan SA. 

La categoria “Importatori”, in clasament figurează Rompetrol Rafinare SA, Daewoo Mangalia Heavy Industries SA, Ameropa Grains SA, Black Sea Supliers SRL, Mireasa Energies SRL, Domplex Plus SRL, Combinatul de Îngrășăminte Chimice SA, Heinrig Impex SRL, Emporio Com SRL şi Europe Metal Trade SRL.

In ceea ce priveşte cifra de afaceri realizată, primele cinci firme din judeţul Constanţa sunt Rompetrol Rafinare SA (13,4 miliarde lei), Ameropa Grains SA (2,2 miliarde lei), Grup Servicii Petroliere SA (1,2 miliarde lei), DMHI Mangalia SA (914 milioane lei) și Enel Distribuţie Dobrogea SA (492 milioane lei).

După cel mai mare profit brut obţinut, in fruntea topului s-au clasat Enel Distribuţie Dobrogea SA (102 milioane lei), Administrația Porturilor Maritime SA (83,7 milioane lei), Constanţa South Container Terminal SRL (54,1 milioane lei), United Shipping Agency SA (36,3 milioane lei) și Ameropa Grains SA (33,6 milioane lei).

Pentru ierarhizarea firmelor selectate în top au fost luate in considerare cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat.

Riscăm să devenim o economie de subcontractori

Pentru premierea firmelor care se afla in fruntea clasamentelor, CCINA Constanţa a organizat o festivitate la care au participat circa 400 de persoane (oameni de afaceri, oficialităţi, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditaţi la Constanţa etc.). Cu acest prilej, preşedintele Camerei de Comerţ si Industrie a Romaniei si al CCINA, Mihai Daraban, a declarat că actuala situaţie economică autohtonă nu este deloc înfloritoare, iar firme cu capital privat 100% românesc sunt prea puţine: „Au aparut multe firme noi la nivel naţional, dar este vorba doar de microîntreprineri. Firmele mari sunt puţine, iar cele mari cu capital autohton şi mai puţine. Din păcate, s-a intrat într-o rutină păguboasă: 70% din export merge către țări UE, 15% - către alte state din Europa şi numai 5% reprezintă cu adevărat comerţ exterior. Intr-o bună zi ne vom trezi că am devenit o economie de subcontractori“.

În ceea ce priveşte noul Cod Fiscal, care va intra în vigoare la începutul anului viitor, Mihai Daraban a spus: „Sunt multe prevederi binevenite, dar este greşit modul în care ele se introduc, prea repede şi fără o consultare de substanţă, amănunţită. Această manieră de lucru duce la o lipsă de predictibilitate. Ce sau cine ne garantează că autorităţile nu vor lua şi măsuri defavorabile, la fel de uşor precum le ia pe cele favorabile?“.

Primarul propune un consilu consultativ economic local

Pe de altă parte, primarul interimar al Constanţei, Decebal Făgădău, a anunţat oamenii de afaceri prezenţi că municipalitatea pregăteşte un studiu pentru a afla ce calificari sunt necesare pe piaţa de muncă, căutate de firmele locale. După realizare, studiul va fi transmis universităţilor şi şcolilor profesionale din judeţ, pentru ca acestea să-şi reorienteze specializările şi cifrele de învăţământ. Totodată edilul a anunţat că va infiinţa un consiliu consultativ economic, in care vor fi invitate să participe firmele importante din judeţ. În cadrul acestui organism, membrii săi ar urma să-şi expună opiniile asupra politicilor economice aplicate, precum şi celor necesar a fi aplicate, de către administraţia locală.

Mihai Daraban a mai remarcat, ulterior, că in aceast an au fost prezenţi la festivitatea organizată de CCINA, pentru prima data dupa o lungă perioadă de timp, toţi conducătorii autorităţilor locale constănţene, respectiv ai prefecturii, primăriei si consiliului judeţean. El a deplâns şi faptul că în judeţul Constanţa autoritaţile locale nu au încurajat apariţia de noi jucători importanţi pe piaţă, economia locală bazându-se in continuare doar pe aceleaşi societaţi comerciale binecunoscute de mulţi ani, ceea ce a împiedicat dezvoltarea acestei parţi a ţării conform potenţialului.

Autor: Dan NEDELCU