Baza antirachetă de la Deveselu, operaţională în 2016

Programul EPAA 

Statele Unite si România au anunţat finalizarea bazei antirachetă (respectiv dobândirea capabilității tehnice) de la Deveselu care va fi operaţională în 2016, oferind protecţie în faţa unor potenţiale atacuri din partea Iranului. Baza include un radar puternic, interceptori de rachete si echipament de comunicaţii. 

Dobândirea capabilităţii tehnice înseamnă că toate componentele majore ale sistemului de apărare, inclusiv rachetele, se află acolo şi au fost predate comandanţilor militari. Baza Aegis Ashore din România va fi declarată operaţională la începutul anului viitor, dupa ce va fi integrată în sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO. Baza de la Deveselu va funcţiona sub autoritatea Comandamentului Forţelor Întrunite de la Napoli. 

Dobândirea acestei capabilități reprezintă o creştere semnificativă a capacităţii de apărare antirachetă şi a ariei de acoperire defensivă, pentru zona sudică și centrală a teritoriului european al NATO, în raport cu ameninţările rachetelor balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euro-atlantic.

Etapa a II-a a EPAA (abordarea europeană adaptivă în etape) sporeşte capacităţile existente ale SUA şi NATO prin modernizarea sistemului de apărare antirachetă Aegis, folosirea unei variante mai avansate a interceptorului Standard Missile-3 şi adăugarea unei facilități de apărare antirachetă terestre SM-3 (denumită și sistemul terestru Aegis) la Deveselu. Programul EPAA include mobilizarea unor nave dotate cu sistemul de interceptare a rachetelor ballistice Aegis în Mediterana şi interceptorul Aegis adaptat pentru uscat in Romania si Polonia. 

Aceste îmbunătăţiri completează eforturile finalizate deja pentru dezvoltarea capabilității NATO de apărare antirachetă, inclusiv prin amplasarea unui radar AN/TPY-2 în Turcia, a unui sistem NATO de comandă şi control la Baza Aeriană Ramstein, din Germania, şi dislocarea de nave înzestrate cu capacităţi de apărare antirachetă multi-misiune Aegis, cu baza la Rota, în Spania. 

În februarie 2010, România a acceptat oferta administraţiei americane de a găzdui etapa a II-a a EPAA, iar în septembrie 2011, SUA şi România au semnat un acord privind apărarea antirachetă, ratificat de Parlamentul României în decembrie 2011. În octombrie 2013 au început lucrările la amplasamentul de la Deveselu. Marina americană a preluat comanda bazei militare în octombrie 2014.

O investiţie militară de 400 milioane dolari

Ambasadorului SUA, Hans Klemm a declarat că proiectul a fost realizat cu costuri mai mici decât s-a prevăzut iniţial. 

Cheltuielile pentru realizarea sistemului sunt suportate de către SUA, România punând la dispoziţie doar locaţia pentru interceptori. Orice alte eventuale costuri sunt obiectul negocierii bilaterale. Costurile legate de amplasarea sistemului antirachetă în fosta bază aeriană din judeţul Olt, se ridica la 400 milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari, anual, pentru funcţionarea sistemului. 

Ambasadorul Hans Klemm a mai adăugat: „Intrăm acum în următoarea etapă, a testării şi evaluării operaţionale, în vederea pregătirii pentru declaraţia Capacităţii Iniţiale de Operare a acestuia, precum şi a procesului de integrare NATO. Acest sistem este proiectat doar pentru a contracara ameninţări venite din afara Europei. Aşa cum a spus domnul ambasador Comănescu, NU este, repet NU este îndreptat împotriva Rusiei şi nu are capacitatea de a reprezenta o ameninţare pentru Rusia. Am explicat acest lucru Rusiei cu numeroase ocazii. Totodată, ne-am oferit să colaborăm cu Rusia pentru a-i atenua îngrijorarea şi, în cazul în care doreşte acest lucru, pentru a-i proteja pe toţi cetăţenii noştri de rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic.” 

Interceptorii de la Deveselu distrug rachetele ostile doar prin forţa cinetică 

Baza de la Deveselu găzduieşte trei baterii, cu 24 de rachete interceptoare SM-3. Modulul IB SM-3 distruge rachete balistice prin impact, la o viteză extrem de mare. La detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile, bazele sau navele militare lansează interceptorii tereştri care vor ţinti racheta inamica. Se doreşte ca timpul de la detectare si până la impact să fie cât mai mic în viitorul apropiat, urmărindu-se distrugerea rahetelor ostile cât mai curand de la lansarea lor. 

Intercepoarele SM-3 sunt produse de compania Raytheon, au o lungime de 6,55 metri şi un diametru de 0,34 metri. Interceptorii instalati la Deveselu nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători de încărcături nucleare, biologice sau chimice. Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile doar prin forţa cinetică.  Racheta are o autonomie de 500 de km si o viteză maximă de 9.600 km/h.

Dan NEDELCU