Dependența de cumpărături, factor de compensare

Sursa foto: twitter.com.

Ce este dependența de cumpărături?

Dependenţa de cumpărături este similară cu adicţia de droguri, alcool, jocuri de noroc sau mâncatul compulsiv şi apare pe fondul unor carenţe afective din copilărie sau pe fondul evenimentor traumatizante petrecute la maturitate.

Psihologul Iuliana Fulaș detaliază: “Oamenii încearcă să compenseze lipsa afectivităţii, lipsa atenţiei sau lipsa aprecierii, umplând golul interior cu obiecte, chiar dacă le sunt sau nu folositoare. În spatele acestei dependenţe se află depresia, anxietatea, sentimentele de culpabilitate, tulburările de personalitate (de exemplu, tulburarea borderline are ca simptom cumpărăturile excesive). Când sunt reduceri sau oferte gratuite, se pot observa foarte uşor persoanele cu aceste comportamente compulsive, ei nu au capacitatea de a rezista tentaţiei ofertelor şi au nevoie de ajutor specializat”.

Ca orice adicție, și cea de cumpărături aduce cu sine efecte nedorite în viața celui dependent. Shopaholicul, cum mai este denumit, începe să se confrunte cu situații ca datorii financiare, faliment, deturnare de fonduri, mitomanie (în încercarea de a-și ascunde slăbiciunea), divorț, ajungând chiar la depresie.

Ce face diferența între shopping-ul normal și cel compulsiv

Dacă a face cumpărături este un act ocazional, mânat de nevoia obiectivă de a achiziționa bunuri, atunci acesta intră în sfera normalului. Patologia începe în momentul în care nu rezistăm impulsului de a cumpăra ceva nou, zilnic, când, într-un mod irațional, nu ne putem abține să cheltuim sume mari și foarte mari de bani, pentru un bun de care ne putem lipsi, deoarece avem un altul similar sau chiar nu avem nevoie de el, susțin specialiștii.

Este adevărat că și comercianții cultivă și speculează această slăbiciune prin tot felul de strategii de marketing și publicitate. Aceștia practic ”excită” simțurile cumpărătorilor, bazăndu-se pe conceptul conform căruia 5% sunt ințiatori, iar restul de 95% imitatori, cei care sunt influenţaţi de acţiunile celorlalţi.

Psihologul Iuliana Fulaș atenționează asupra faptului că dependenţa de cumpărături în timpul reducerilor este puternic influenţată de procesul de imitare. Aceste strategii de marketing au în spate mecanisme psihologice, iar dorinţa românului de a imita este foarte mult exploatată de vânzători. Mai mult, comercianţii mai folosesc şi alte arme de influenţă, precum reciprocitatea sau raritatea. Reciprocitatea face referire la obligaţia de a întoarce favoarea. Spre exemplu, când un vânzător îţi oferă un produs la un preţ foarte mic sau chiar gratuit, oamenii simt instinctiv nevoia de a se revanşa pentru „favoarea” primită. Acest lucru îi împinge pe mulţi români să cumpere mai mult decât de obicei de la acelaşi comerciant. Societatea ne-a educat în această direcţie, şi anume să întoarcem favorurile şi să nu oferim necondiţionat”

Cum poate fi tratată dependența de cumpărături?

Unele persoane afectate reușesc să înțeleagă că obsesia lor nu este reală și că este doar produsul minții proprii. De asemenea, să realizeze că adevărata cauză se află într-o nevoie afectivă din viața personală și că acele aspecte trebuie dizolvate mai întâi. Cu toate acestea, poate apărea o altă dependență, de alt gen.

În cazuri mai grave de dependență este nevoie de terapie, cu ajutorul unui psihoterapeut. Sunt cazuri în care dependentul refuză tratamentul, deoarece nu recunoaște că are o problemă sau din motivul rușinii/fricii de a discuta cu un specialist.

Gabriela GEVELEGEAN