DNA intră peste mafia cărţilor scrise în penitenciar

¤ Condamnați care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin ¤ 12 ore pentru 180 de pagini ¤ 6 ore și 40 de minute pentru 212 pagini ¤ O oră la o comunicare pentru o conferință științifică internațională ¤ Lucrări în care autorul citează opere la care nu a avut acces nici la bibliotecă şi nici online ¤ Patru cărţi scrise în acelaşi timp ¤ 46 de “lucrări ştiinţifice” în lucru la Rahova

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) s-a sesizat din oficiu în cazul mafiei carților scrise, în penitenciare, de persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție

Procurorii din cadrul DNA s-au sesizat cu privire la suspiciunea săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, “în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată”, potrivit unui comunicat remis astăzi presei.

Conform procesului verbal de sesizare din oficiu, întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârșită de mai multe persoane care au acționat concertat, în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat. Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public, rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate.

“În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție, se regăsesc condamnați care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu”, susţin procurorii DNA.

Universitari, edituri, comisii din penitenciare şi condamnaţi în echipă

Potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări științifice, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică. Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate.

Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun fel cu autorul lucrării și fără să cunoască viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific.

Alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care activitatea de elaborare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare. Procurorii au observat că ar exista o discrepanță între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile.

În nici şapte ore un condamnat a scris 212 pagini de carte

Totodată, aceştia susţin că ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter științific și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrările, pretinse a fi fost realizate în penitenciar, citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă şi nici online, iar timpul dedicat elaborării acestora este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană.

Procurorii DNA mai spun că reprezentanții unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea lor științifică și la interesul pieței de carte, în tiraje infime, care nici măcar nu au fost puse în vânzare, în circuitul comercial obișnuit. “Modalitatea atipică de încheiere și executare a contractelor, în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleași edituri, demonstrează că aceste persoane nu ar fi acționat în scopul pentru care a fost înfiinţată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condiţiile stabilite de instanţă”, se precizează în sesizarea din oficiu.

Patru lucrări ştiinţifice scrise în paralel de acelaşi condamnat

Pe de altă parte, funcţionari din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu atribuţii în analiza condiţiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiţionată, ar fi acceptat susţinerile condamnaţilor şi le-ar fi acordat beneficiul legal menţionat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. “Astfel, au existat situaţii în care persoanele condamnate nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat, în acelaşi interval, patru lucrări ştiinţifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere”, susţin procurorii.

În aceste condiţii a apărut un adevărat fenomen care a ajuns să lipsească de conţinut deciziile instanţelor, în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova fiind în curs de elaborare 46 de lucrări pretins ştiinţifice, se precizează în finalul comunicatului citat.

Săptămâna trecută, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că va analiza toate oprerele ştiinţifice, care au dus la reduceri de pedepse, declarând că în ultimul an a existat o adevărată "explozie" în ceea ce priveşte numărul de titluri de cărţi produse în penitenciar, de la o lucrare pe an în 2007 la 331 în 2015. 

Dan NEDELCU