Încrederea populaţiei în economia naţională a crescut

# A crescut interesul românilor în ceea ce priveşte ameliorarea vieţii locative # Proiectele cu costuri mari sunt mai dependente de credit, decât cele mai puţin costisitoare # Frecvenţa cu care economisesc româniii a crescut şi ea # Planurile locative au crescut cu 12% în 2015 pe fondul îmbunătăţirii sentimentului economic.

Încrederea în economia naţională a crescut în continuu din 2013, de la 27%, la 39% în 2015. În acelaşi timp, numărul românilor care aveau o încredere redusă în evoluţia economică a României este în scădere accentuată, de la 70% în 2013, la 58% în 2015 - reiese din studiile de piaţă derulate de BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL) cu sprijinul IRSOP, la sfârşitul anului trecut.

Sondajul IRSOP a revelat faptul că, de la debutul crizei au stagnat planurile românilor de îmbunătăţire a locuinţelor, dar în 2015 a crescut din nou interesul lor pentru acest scop. Ameliorarea sentimentului economic a propulsat planurile locative cu 12% faţă de anul 2014, ponderea celor care aveau intenţia de a demara astfel de proiecte majorându-se de la 56% în 2014, la 68% în 2015. Conform sondajului, proiectele cu costuri mari sunt mai dependente de credit decât cele mai puţin costisitoare, iar sumele necesare proiectelor locative au crescut de la o medie de 12.000 euro în 2014, la 13.200 euro în 2015.

Petre Datculescu, directorul IRSOP, a declarat: “Oamenii au planuri, dar ca acestea să prindă contur este nevoie de o condiţie de bază: încrederea că aceste planuri se vor putea realiza. Iar ele se vor putea realiza doar în măsura în care economia va fi mai puternică şi în măsura în care oamenii vor fi convinşi de acest lucru. Dar cred ei asta? Ponderea celor care au încredere în economie a crescut de-a lungul anilor. Dar sunt încă mulţi sceptici. Câtă vreme oamenii nu au încredere deplină în economie, cât sunt încă temători, ei nu se vor repezi cu mare uşurinţă să ia credite. În schimb vor economisi în continuare şi vor aştepta momentul potrivit pentru a face pasul către o investiţie.“

Conform IRSOP, când subiecţii sunt întrebaţi cum cred că vor refinanţa îmbunătăţirile locative pe care au de gând să le facă, sondajul înregistrează o uşoară creştere a tendinţei de  a lua credit. Totodată, se manifestă şi o pondere mare a economiilor realizate de populaţie pentru rezolvarea  problemelor locative. Cei care vor să cumpere o locuinţă se bazează mai mult pe credit. Cei care vor doar să renoveze, se bazează mai mult pe economii, pentru că dispun de resurse mai puţine. Ei sunt mai temători, mai dependenţi de încredere şi sprijin, economiile proprii reprezentând soluţia cea mai accesibilă.

Frecvenţa cu care economisesc româniii a crescut. Ea a cunoscut două perioade mai slabe, în anii 2011 şi 2013, când economisirea regulată atingea 16%, iar cea ocazională 20% în anul 2011 şi 18% în anul 2013.

„Legat de acest subiect se înregistrează şi aici o creştere, mai ales după nivelul minim înregistrat în 2013. Economisirea ocazională şi fecvenţa s-au restartat şi au crescut, până la 27 - 25% din gospodării care economisesc. Interesant este că în 2015 vedem că a crescut procentul celor care economisesc pentru a investi şi a scăzut pentru cei care economisesc ca fond de rezervă. Aceasta ne arată un lucru interesant, şi anume că economisirea nu mai are doar funcţia defensivă de a proteja gospodăria în faţa dificultăţilor ci, încet, încet ea se reorienteza spre zona de investiţii”, a precizat Petre Datculescu.

Pe parcursul anilor 2014 şi 2015, frecvenţa de economisire regulată a crescut până la 27% iar cea ocazională la 25%. Ca şi motivaţie a economisirii se observă o creştere a numărului celor care intenţionează să folosească economiile pentru investiţii în îmbunătăţirea situaţiei locative. Astfel, dacă în anul 2014 circa 56% dintre respondenţi spuneau că au în vedere o investiţie în casa în care locuiesc, în 2015 acest procent era de 60%.

Dan NEDELCU