Armenii
celebrează Ajunul Crăciunului în fiecare an, pe 5 ianuarie, iar
Crăciunul este serbat la 6 ianuarie, după datina primelor biserici creştine.
Biserica Armeană a rămas consecventă sărbătoririi Naşterii lui
Isus, aşa cum se proceda în mod unanim până în secolul IV d.Ch,
când această dată a fost mutată convenţional la 25 Decembrie.
Postul de 40 zile se încheie în seara de Crăciun, după liturghie
(în ziua de Ajun se mănâncă tocmai seara şi anume: grâu fiert
îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină).
Armenii
în 6 ianuarie, pe lângă Naşterea Domnului celebrează şi Botezul
Domnului.
Așa încât, obiceiul este ca, în această zi, la Biserica
Apostolică Armeană să se țină slujba religioasă dedicată
Crăciunului și Bobotezei.
Armenii au adus cu ei
multe obiceiuri și tradiții legate de evenimentul Crăciunului,
însă multe dintre ele s-au amestecat, de-a lungul timpului, cu cele
românești. O parte dintre acestea s-a păstrat, iar cei care țin
la conservarea folclorului armenesc le continuă și le duc mai
departe. În arta culinară, spre
exemplu, printre mâncărurile tradițional armenești se mai gătesc
și astăzi ”Aganciabur” - supă cu colțunași umpluți cu
carne, ”Cata” - o turtă sărată preparată cu unt” și
”Harisa” - un preparat național pe bază de grâu și carne. Tot
de Crăciun, tinerii obișnuiesc să colinde pe la case, cântând
colindul armenesc ”Avedis”.
De Anul Nou se prepară
”Anușabur” din grâu, zahăr, stafide și fructe uscate.
Anușabur se pune pe masă, în semn de belșug pentru anul ce abia
începe.
Gabriela GEVELEGEAN
Surse:
www.calendarintercultural.ro
www.bisericaarmeanaiasi.ro
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Orice comentariu este binevenit, atât timp cât acesta se referă la idei și conținut, fără a fi folosite atacuri la persoană și limbaj licențios.