“Elevii nu au nevoie doar de meditaţii şi hei-rupisme”

Coaliţia pentru Educaţie despre simularea examenului de Evaluarea Naţională: “Este foarte greu de acceptat ca România să piardă în jur de 100.000 de tineri în fiecare an. Îi ţinem în licee în care se plictisesc şi în care nu învaţă aproape nimic practic.”

Creşterea calităţii resurselor umane din sistemul de educaţie este considerată principala direcţie strategică pentru îmbunătăţirea educaţiei, în opinia Federaţiei „Coaliţia pentru Educaţie”, pentru că toate celelalte schimbări necesare vor fi implementate, în principal, prin cadrele didactice existente deja în sistem.

“Publicarea rezultatelor de la simularea examenului de Evaluare Naţională 2016 arată că, dacă nu ar fi o simulare, doar 39,2% din generaţie ar trece de media 5. În contextul în care adoptarea noului plan cadru pentru gimnaziu întârzie, peste termenul anunţat iniţial, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice are oportunitatea de a adresa aceste probleme nu doar prin prisma analizei de rezultate şi indicatorilor de proces, ci în profunzimea lor, plecând de la cauze şi probleme sistemice”, susţine organizaţia amintită.

Datele statistice arată că sunt peste 100.000 de copii care riscă medii sub 5 la acest examen, dacă se ţine cont şi de cei care nu s-au prezentat la toate probele. Reprezentanţii Coaliţiei pentru Educaţie mai spun că în actualul sistem, în cazul în care ajung la liceu, mare parte dintre elevi se vor regăsi printre cei care nu vor participa sau nu vor trece examenul de Bacalaureat. Deja au fost pierduţi, în ultimii cinci ani, din zona ocupării oficiale, între 500.000 şi 700.000 de tineri.

“Este foarte greu de crezut şi de acceptat cum noi, o ţară întreagă, ne permitem să pierdem în jur de 100.000 de tineri în fiecare an. Pe mare parte dintre ei îi pierdem cu bună ştiinţă, după ce îi ţinem în licee în care se plictisesc şi în care nu învaţă aproape nimic practic.

Copiii aceştia nu au nevoie doar de meditaţii şi hei-rupisme din partea profesorilor pentru a trece de pragul mediei 5, peste trei luni. Au nevoie de profesori care să creadă în ei, acum şi încă patru ani, astfel încât să poată fi recuperate decalajele existente, măcar în parte. Pentru că în opinia federaţiei, resursele umane pot determina, într-o măsură mult mai mare decât cheltuielile materiale, creşterea calităţii educaţiei“, afirmă Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.

Daniela Vişoianu

Un curriculum flexibil, relevant pentru viaţă reală, şi interesele elevului, centrat pe competenţe şi valori încurajează învăţarea. “Emoţia stârnită de dezbaterea pe planurile cadru îşi are originea în frica profund umană de schimbare, dar şi în lipsa de viziune globală. Profesorii pot alege să susţină schimbarea, însă au mare nevoie ca toată lumea să vadă destinaţia. Pentru aceasta, trei documente sunt necesare: profilul absolventului (recomandăm să se ţină cont de propunerea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, dezbătută în vara anului 2015), noul curriculum - planul cadru general, din care se vor dezvolta planuri cadru pentru filiere/profiluri diferite, programe şcolare şi manuale; sistemul de evaluare (noi adăugăm şi monitorizare) prin care să se asigure concordanţa dintre primele două, adică prin instrumentele de curriculum atingem profilul proiectat”, susţin reprezentanţii federaţiei.

În opinia Coaliţiei pentru Educaţie, evaluarea (oricum s-ar numi ea) trebuie proiectată şi organizată de la început. Când se propune o modificare, de exemplu o nouă programa şcolară, două sunt seturile de întrebări esenţiale: ce competenţe (cunoştinţe, abilităţi şi comportamente) sunt dezvoltate în clasa prin această programa şcolară? Ştiu profesorii să faciliteze dobândirea acestor competenţe?; cum ne asigurăm că ceea ce trebuie să se întâmple se va şi întâmpla (monitorizare şi evaluare), adică absolventul să dobândească competenţele de care are nevoie pentru a fi un adult împlinit?

“Evaluarea trebuie să ajute elevul să îşi înţeleagă progresul, dat fiind că una dintre competenţele cheie este autonomia în învăţare, care trebuie să fie valorificată permanent pentru îmbunătăţirea performanţei sistemului (profesor - şcoală - politici publice)”, afirmă Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.

“Aceste generaţii de copii merită mai multă atenţie şi mai multă onestitate şi transparenţă, pentru că rezultatele lor sunt şi ale noastre - ca sistem, iar ei sunt viitorul nostru - ca ţară. Rupturile supralicitate între părinţi şi profesori, de exemplu, crează spaţii de slăbiciune ale plasei de siguranţă pe care un stat responsabil trebuie să o asigure (micilor) săi cetăţeni. Prin toate găurile provocate de căutările de vinovaţi cad, an de an, mii şi mii de copii. Pentru majoritatea acestor copii, mai ales în cazul celor care provin din medii defavorizate, singura şansă este o educaţie de calitate, la care să aibă acces în mod echitabil”, a concluzionat Daniela Vişoianu.

***

Coaliţia pentru Educaţie este o federaţie constituită în primăvară anului 2015, de mai multe organizaţii neguvernamentale din domeniu, care îşi propune să coaguleze energii şi resurse pentru a împlini o viziune curajoasă despre învăţare în România. Scopul Coaliţiei este să contribuie la crearea şcolii în care fiecare vrea şi poate să îşi împlinească potenţialul. Procesul de formare şi dezvoltare a coaliţiei este susţinut în intervalul aprilie 2015 – aprilie 2016, în cadrul unui proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

media.log