Scopul acestor
completări este abordarea mai facilă a legislației fiscale, prin clarificarea normelor
de aplicare. Actul normativ adoptat de guvern modifică și completează HG nr.
1/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal. Principalele elemente de noutate au în vedere următoarele
aspecte:
”Impozite și taxe locale”
Au fost aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate
publică sau privată a statului ori a unităților administrativ teritoriale care fac obiectul unor contracte de
concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mici de o lună. În aceste situații obligația declarării și plății taxei pe
clădiri/teren aparține persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune,
închiriere, administrare ori folosință.
Au fost completate prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care
au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau
nerezidențială. În cazul persoanelor care au în
proprietate clădiri cu destinație mixtă pentru care suprafețele folosite în scop
rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, dacă proprietarul depune declarația privind destinația mixtă a clădirii, însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care se
atestă faptul că “nici una din
cheltuielile cu utilitățile nu este
înregistrată în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică” se va datora impozitul pe proprietăți utilizate în scop rezidențial. Prin cheltuieli cu utilitățile se înțelege cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze
natural, termoficare, apă, canalizare.
În ceea ce priveşte impozitul pe clădiri, s-au adus lămuriri
privind ”ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale”, precizându-se că nu mai
este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de
reevaluare întocmite în intervalul 2013-2014 și înregistrate în situațiile financiare în aceeaşi perioadă, precum s-a și precizat ca în cazul persoanelor
juridice care dobândesc clădiri prin construire în ultimii trei ani ai
anului de referință, valoarea clădirii este cea prevăzută în procesul‐verbal de recepție finală;
A fost detaliată modalitatea acordării scutirii de impozit pe
clădiri/terenuri, specificându-se faptul că scutirea de impozit se acordă
corespunzător cotei-părți din dreptul de proprietate asupra clădirii/terenului.
A fost exemplificat
modul de determinare a calculului impozitului pe teren în cazurile în care un
contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul
agricol la alte categorii de folosință decât cea de terenuri cu construcții;
În cazul mijloacelor de transport, au fost detaliate prevederile privind
regimul actului de înstrăinare – dobândire în diferite cazuri de înstrăinare a
unui mijloc de transport.
Au fost completate prevederile referitoare la perioada de transmitere în
format electronic a situației centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor
mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială.
Au fost aduse clarificări cu privire la
momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de
închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o
anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, în
situația în care nici contractul, nici
factura nu prevăd un termen-limită pentru efectuarea plăţii;
În privința cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri şi
pentru care nu se poate determina momentul utilizării creditului şi destinaţia
acestuia s-a precizat că tratamentul este similar cu cel al cartelelor
preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicaţii;
S-a menționat ca o persoană care vinde un voucher cu scop multiplu,
fără să efectueze şi livrarea de bunuri/ prestarea de servicii în
schimbul acestuia, se consideră că realizează tranzacţii cu
mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu
reprezintă contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA;
Au fost explicitate condițiile în care se aplică taxarea inversă în
cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) - k) din Codul fiscal,
având în vedere condiția suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea
pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 de lei, fiind inclus și un exemplu în acest sens;
S-au completat
prevederile legale cu regimul TVA aplicabil achizițiilor intracomunitare
de medicamente care fac obiectul contractelor cost-volum–rezultat care sunt
transportate din alt stat membru în România în vederea testării.
S-a clarificat faptul că taxa pe
valoarea adăugată se consideră inclusă în contrapartida unei livrări sau
prestări și atunci
când contrapartida este stabilită prin lege, licitație, hotărâre a instanței sau ale situații similare fără nicio mențiune referitoare la TVA.
S-a precizat faptul
că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au
dreptul să ajusteze taxa indiferent dacă se înregistrează la depășirea plafonului de
scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după
înregistrare sau într-un decont ulterior. S-au prevăzut toate categoriile de
bunuri/servicii pentru care nu se justifică ajustarea taxei deduse în cazul
anulării înregistrării în scopuri de TVA.
S-a inclus posibilitatea ajustării
taxei deduse pentru bunurile de capital într-o declarație stabilită prin ordin al președintelui ANAF, în cazul în care din
eroare nu s-a efectuat ajustarea în ultimul decont depus, de către persoanele
impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA.
S-au completat informațiile care trebuie înscrise în facturi
referitoare la adresa furnizorului/prestatorului, prin menționarea județului/sectorului.
Au fost clarificate condițiile în care nu se aplică
regulile asocierii și a fost introdus un exemplu pentru situația în care o parte din bunurile rezultate în urma unei asocieri sunt
distribuite către membrii, respectiv s-a clarificat faptul ca o astfel de
distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată
în sfera TVA.
„Accize și alte taxe speciale”
S-a precizat faptul că în toate situațiile în care
autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competența comisiei,
certificatul de atestare fiscală și datele cu privire la cazierul fiscal
se obțin de către direcţia de specialitate care asigură secretariatul
comisiei, de la nivelul autorității fiscale centrale.
A fost eliminată obligația prin care destinatarii înregistrați trebuie să depună
cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării cantității de produse
accizabile precum și a obligației de a depune situația lunară
centralizatoare a livrărilor de produse accizabile.
S-a precizat expres faptul că nedepunerea în termen a cererii de
restituire și a documentelor însoțitoare nu conduce la pierderea
dreptului de restituire, cu condiția ca acestea să fie depuse în cadrul
termenului de prescripție prevăzut la art. 219 din Codul de
procedură fiscală.
S-au clarificat situațiile în care un antrepozit fiscal poate
livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă și indirectă de la plata accizelor.
Au fost stabilite documentele pe care
operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de
restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte.
"Impozitul
pe venit"
Au fost detaliate reglementările cu
privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în
scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în
cota de 50%. Conform prevederilor din Codul fiscal, Titlul II și Titlul IV - acestea reprezintă avantaje
neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare, precizează
Executivul.
D.N.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Orice comentariu este binevenit, atât timp cât acesta se referă la idei și conținut, fără a fi folosite atacuri la persoană și limbaj licențios.