Planul cadru gimnazial – un compromis nefericit

Sistemul de învăţămînt nu este pregătit de schimbări majore

Federaţia “Coaliţia pentru Educaţie” consideră că structura noului plan-cadru pentru gimnaziu, aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, este un compromis care arată clar că sistemul nu este pregătit să facă o schimbare majoră şi că lipsesc în continuare o viziune şi o strategie pe termen lung.

Părinţii, elevii şi comunitatea sunt cei care trebuie să aleagă opţionalele

Federaţia Coaliţia pentru Educaţie îşi exprimă dezamăgirea pentru faptul că, nici în anul 2016, nu se găsesc soluţii viabile pentru inter şi transdisciplinaritate şi consideră că încăpăţânarea sistemului de a nu avea resurse umane competente pentru astfel de abordări, va crea efecte majore în nevoile de formare a unor generaţii cu interes pentru cercetare, dezvoltare şi inovare. “Noi considerăm că opţionalele, alegerile dintre cele 26 şi 34 de ore săptămânale, trebuie să fie ale părinţilor şi elevilor, ale comunităţii, în funcţie de resursele umane de calitate care au un angajament faţă de acea şcoală, faţă de comunitate. Spaţiul şcolar al opţionalelor nu mai trebuie folosit pentru completarea normelor didactice, ca o prelungire a orelor din trunchiul comun”, afirmă Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.

“Regretăm absenţa unui mesaj clar, fără ambiguităţi, din partea ministerului, faţă de experţii care vor alcătui programele şcolare: care sunt aşteptările faţă de şcoală, faţă de profesorul de istorie, de exemplu? Am văzut deja din consultările aupra planului-cadru că nu este suficient să punem în dezbatere un document deja scris, chiar cu variante, sub presiunea majoră a timpului. Ce “contract”, ce obiective, vor avea profesorii care vor răspunde anunţului Ministerului Educaţiei în vederea constituirii grupurilor de lucru pentru elaborarea curriculum-ului pentru disciplinele/domeniile de studiu obligatorii din învăţământul gimnazial?”, mai spune reprezentanta Coaliţiei.

Federaţia este de părere că definirea cadrului, a viziunii, valorilor şi principiilor care să stea la baza activităţilor de proiectare a programelor şcolare pentru gimnaziu, trebuie transmise de la începutul procesului şi că un criteriu de selecţie trebuie să fie alinierea la scopul comun – care trebuie să fie interesul elevului, al copilului.

Totodată, Coaliţia pentru Educaţie susţine un curriculum naţional construit coerent, corelat orizontal şi vertical, axat pe următoarele principii:

• racordarea experienţelor de învăţare proiectate la dezvoltarea profilului educaţional al elevului centrat pe responsabilitate, cooperare, proactivitate, reflexivitate, respect;

• utilizarea pe scară largă a învăţării centrate pe proiect şi pe probleme/soluţii, pentru a stimula creativitatea şi decizia asumată la nivelul elevilor;

• includerea de procese de învăţare între egali, astfel încât elevii să înveţe unii de la ceilalţi.

Orele de dezvoltare personală trebuie luate în serios

În acelaşi timp, Coaliţia pentru Educaţie subliniază importanţa orei de consiliere şi dezoltare personală, câte o oră pe săptămână, prinsă în trunchiul comun, din clasa a V-a până în clasa a VIII-a. De asemena, consideră că profesioniştii care vor susţine aceste ore trebuie să aibă alt cadru de referinţă, pentru intrarea în sistem, decât actualul sistem de titularizare. Pentru realizarea acestor obiective, Coaliţia pentru Educaţie susţine:

• introducerea unui profil al acestor “profesori”, care vor avea mai degrabă titlul de “consilier”;

• un mecanism de recrutare şi selecţie bazat pe competenţe şi, inclusiv, apropierea de comunitate;

• o analiză a eventualei relaţii dintre ei şi şcoala în care sunt, inclusiv păstrarea sau nu a unui raport de subordonare faţă de centrele judeţene de resurse educaţionale;

• posibilitatea de norme parţiale, sau contracte de muncă cu timp parţial, dacă aceştia aleg să fie parte dintr-o comunitate, chiar izolată;

• renunţarea la aşa zisa normare de un consilier la 800 de elevi.

Daniela Vişoianu

“Considerăm că rolul consilierilor în şcoală este esenţial pentru realizarea unui sistem de mentorat – îndrumare privind managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră, focalizat pe fiecare elev în parte şi pe grupuri de elevi, şi am vrea să vedem viziunea decidenţilor despre cum asigură condiţiile de muncă pentru ca acest rol să se împlinească. Atunci când ne-am asumat să monitorizăm coerenţa politicilor de dezvoltare a curriculum-ului la decizia şcolii, am dorit să accentuăm importanţa dezvoltării lui inclusiv la nivelul şcolii şi al comunităţii. Curriculum-ul naţional unic nu poate răspunde cerinţelor principiului de egalizare a oportunităţilor, decât prin extinderea lui la decizia şcolii. Prin menţinerea unui procent real mic al acestuia la decizia unităţii de învăţămînt, cresc inegalităţile şcolare şi se reduc posibilităţile de valorificare a talentelor, oriunde s-ar afla ele”, conchide Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.

Profesori competenţi, motivaţi, autonomi, respectaţi şi încurajaţi să înveţe.

De aceea, dintre cele cinci direcţii strategice de acţiune propuse de Coaliţia pentru Educaţie, cu orizont de timp 2025, calitatea resurselor umane este prioritatea numărul unu, punându-se accent pe pregătirea profesorilor. Ca urmare, în data de 21 aprilie, Coaliţia pentru Educaţie organizează o audiere publică pe tema formării iniţiale a cadrelor didactice, la care sunt invitaţi să participe toţi actorii interesaţi. “Vom solicita, repetat, decizii care să încurajeze intrări de profesori de calitate în sistem. România are nevoie de profesori competenţi, motivaţi, autonomi, respectaţi şi încurajaţi să înveţe. Concluziile dezbaterilor vor fi centralizate şi vor constitui fundamentul pentru propunerile viitoare de modificare legislativă în domeniul educaţiei”, a mai declarat Daniela Vişoianu, preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.

***

Proiectul de formare şi dezvoltare a Coaliţiei pentru Educaţie este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul este susţinut de către Asociaţia C4C - Communication for Community, Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică şi Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educaţie (IDEE).

D.N.