Controversatul proiect „Master Plan al Portului Constanța” a fost aprobat

Procesul verbal de recepție pentru proiectul „Master Plan al Portului Constanța” a fost semnat astăzi (vineri, 1 iulie), în urma aprobării documentului la nivelul Comitetului Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor, anunță compania națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanta (APMC)

APMC a finalizat astfel proiectul „Master Plan al Portului Constanța”, finanțat din fonduri structurale în cadrul Programului Operațional Sectorial Transport 2007 – 2013, Axa Prioritară 2 2 – „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în scopul dezvoltării unui sistem național durabil de transport”. Proiectul a avut o valoare de 4.050.000 lei (fără TVA) și a fost elaborat de asocierea SC Ernst & Young SRL București – Inros Lackner AG, Germania.

Master Planul Portului Constanța constă în realizarea unei planificări strategice pentru porturile Constanța, Midia și Mangalia, pe termen mediu și lung, până în anul 2040, în condițiile asigurării unei continuități a dezvoltării portuare, cu exploatarea eficientă a resurselor și infrastructurii existente, orientate spre necesitățile reale ale pieței, susțin reprezentanții companiei naționale.

Asocierea Ernst & Young SRL București – Inros Lackner AG Germania, pe întreg parcursul elaborării a livrat următoarele documente beneficiarului: raport preliminar, analiza diagnostic a situației existente, analiza cererii de transport, planuri alternative de dezvoltare, strategia de dezvoltare a Portului Constanța, studii/ rapoarte/ avize de mediu, Master Plan al Portului Constanța – Raport final.

”Master Planul Portului Constanța reprezintă strategia de dezvoltare a Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța până în anul 2040, dar nu este un document restrictiv. Porturile operează într-un mediu comercial dinamic şi este esenţial ca acestea să aibă flexibilitatea de a se adapta la cerere, în contextul competiţiei și al pieței, de aceea acesta va fi revizuit periodic. Rolul Master Planului este de a sprijini administrația în procesul decizional”, se arată în anunțul menționat.

Master Planul Portului Constanța a fost coroborat cu Master Planul General de Transport (MPGT), prin includerea proiectelor propuse în livrabilul „Planuri alternative de dezvoltare”, cu mențiunea că orizontul de timp propus de MPGT este până în anul 2030, astfel încât doar proiectele pe termen scurt si mediu din acest master plan au fost incluse în Master Planul General de Transport al României, precizează reprezentanții APMC.

Constanţa – un port prea îndepărtat

În timp ce la București se semna recepția finală a proiectului de master plan, Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa a fost gazda evenimentului ”Constanţa - un port prea îndepărtat”, organizat de Constanţa Port Business Association şi Liga Navală Română, pe tema respectivului document strategic. Prin aceasta acţiune, stakeholder-ii portului Constanţa au fost invitaţi să răspundă la întrebarea: “Portul Constanta, poarta de est a Uniunii Europene, asset al hinterlandului continentului, oportunitate pentru diminuarea congestiei şi a costurilor directe şi indirecte ale aglomerarii de trafic din Europa de Nord sau o mostră muzeală a organizării infrastucturii portuare a anilor ’80, teren al ambiţiilor politice de nivel local, fară viziune şi fără strategie, care să-l transforme în platforma intermodala pentru care a fost proiectat?”

Invitat la acest eveniment, Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României a vorbit despre problemele portului constănțean, afirmând că, din păcate, tot ce se întâmplă în portul Constanţa, în ceea ce înseamnă comunitatea portuara și în special cu infrastructura acestuia, se afla într-un plin proces de involuţie.

În continuare, Mihai Daraban a afirmat că, CCIR promovează la fiecare eveniment public coridorul 7 paneuropean dar, constientizează problemele care există la momentul acesta. Astfel, nu se poate vorbi de o navigabilitate de 365 de zile pe an a Dunării şi există diferite abordări ale partenerilor de pe Dunare (Ungaria, Bulgaria, Slovacia), legate de administrarea acesteia. Toate acestea sunt probleme care ar trebui să preocupe, pentru că viitorul portului Constanţa este legat şi de infrastructura din hinterland care trebuie să-l deservească. În același timp administratia portului nu se implică, din păcate, în dezvoltarea infrastructurii, Mihai Daraban adăugând că, în port, cheurile, adâncimile de acostare, și căile de acces lasă mult de dorit.

La rândul său, vicepreședintele Ligii Navale Române, Costel Mitu, a desființat practic master planul elaborat de consultantul Ernst & Young, considerând că el este ”inutil, rămas în urmă cu 20 de ani, nerealist și aberant”, aducând o serie întreagă de argumente în acest sens.

Reamintim că acest master plan a provocat, pe parcursul realizării lui o serie întreagă de controverse, susținute de nemulțumirile principalilor operatori portuari şi de săptămani întregi de demonstraţii vocale ale sindicatelor portuare.

În anul 2002, a fost elaborat un alt master plan al portului Constanţa, de către "Japan International Cooperation Agency" (J.I.C.A.), ce acoperea o strategie de dezvoltare până în anul 2020, proiect finanţat de către guvernul Japoniei, care acum este considerat mult mai profesionist realizat față de actualul proiect ce se dorește o actualizare a acestei strategii.

Dan NEDELCU