Cel
mai nefericit efect al legii: evacuarea prematură a locuinţei >
Condiţii
generale de creditare
mult
mai restrictive >
Piaţa
va face selecţia în favoarea afacerilor
stabile şi corecte >
BCR a micșorat avansul creditului ipotecar în
cele mai mari 20 de oraşe
După
două luni de aplicare, Legea dării în plată
a făcut creditul ipotecar mai riscant pentru bănci şi mai greu
accesibil pentru clienţi. BCR estimează că instituţiile bancare
vor găsi soluţii de reducere a avansurilor la creditele de locuinţă
pentru categorii specifice de clienţi dar, astfel, Legea
dării
în plată
creează premise negative, care vor genera inegalităţi sociale.
Consecinţele
şi premisele Legii
dării
în plată
Într-un
comunicat de presă, reprezentanții băncii precizează: „În
acest moment, se poate estima cu realism faptul că ritmul de
creştere al
creditelor
pentru
locuinţe va încetini semnificativ, în contradicţie cu nevoile
generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România (case
vechi, înghesuite şi aglomerate, cu nevoi urgente
de modernizare şi reabilitare şi chiar cu risc seismic ridicat). La
nivel general, efectele secundare (negative)
ale Legii dării
în plată
se produc deja şi se vor accentua pe termen lung: condiţiile
creditelor pentru locuinţe au devenit semnificativ mai restrictive,
comparativ
cu perioada
de dinaintea implementării legii; evacuările se
accelerează,
devenind
premature; apar riscuri
pentru piaţa
financiară;
se
afectează
premisele unei pieţe financiare corecte şi echilibrate.”
Ionuţ
Stanimir, directorul
executiv
al
Direcţiei
de comunicare
din
cadrul BCR a declarat: „În
contextul unor efecte negative evidente, considerăm că legislaţia
ar trebui să încurajeze o cale corectă şi sustenabilă. De
exemplu, în anul 2015, prin soluţii comerciale, BCR a scăzut
ratele a peste 30.000 de clienţi, iar începând cu anul 2009, peste
150.000 de clienţi au beneficiat de refinanţări, restructurări
sau ajustări de costuri.”
După
două luni de aplicare a Legii
dării
în plată,
Banca Naţională a României a
publicat
statistici cu privire la impactul legii. Astfel,
aproximativ
4.000 de clienţi au făcut uz de această lege, ceea ce reprezintă
1 dintre
100 de clienţi care au contractat un credit ipotecar. Printre
aceștia
se numără și
aproximativ
400 de
clienți cu
profil de investitori imobiliari, care au dat în plată
cel puţin 2 imobile, precum şi cazuri prin care s-a solicitat
ştergerea datoriilor comerciale ale unor firme.
Ionuţ
Stanimir spune
că
în
acest moment se impun trei categorii de concluzii privitoare la:
efectele, consecinţele şi premisele create de Legea dării
în plată
pentru evoluţia viitoare a intermedierii financiare în România.
Cel
mai nefericit efect al legii: evacuarea prematură a locuinţei
Oficialul
BCR, argumentează astfel, referindu-se la efectele secundare ale
legii: „Este
regretabil faptul că aproape 4.000 de clienţi, din diverse motive
(dintre care se distinge creditarea în franci elevețieni)
au probleme financiare atăt
de mari,
încât au ajuns la concluzia că este mai bine să părăsească
locuinţele.
Totuşi,
aceste
cazuri,
dintre care au fost contestate aproximativ 1.500, reprezintă doar
0,5% din numărul de 800.000 de familii care a fost invocat drept
argument fundamental pentru promovarea legii. O diferenţă
de 99,5% faţă de statistica
pe care s-a bazat iniţierea şi promovarea legii.
În
plus
profilul sofisticat al peste 10% dintre beneficiari (investitori
imobiliari ori firme), considerăm că ridică întrebări serioase,
care merită clarificate în spiritul responsabilităţii
legislative.
Pe
de altă parte,
înaintea
intrării
în vigoare a Legii dării
în plată,
până se ajungea
la executarea
silită şi vânzarea locuinţei, procesul dura în medie 2-3 ani,
răstimp în care se mai
puteau
încă identifica soluţii financiare şi/sau locative.
Aceasta
scoate în evidenţă cel mai nefericit efect al legii: evacuarea
prematură a locuinţei. Rezultatul este o dublă pierdere, şi
pentru bancă
şi pentru client.”
Condiţii
generale de creditare
mult
mai restrictive
În
ceea ce privește consecințele
Legii dării în plată,
Ionuţ
Stanimir susține
că, în
contextul în care mai multe instituţii bancare au anunţat măsuri
specifice de scădere a avansurilor, aspectul nu rezolvă
problemele pentru piaţa
bancară, în general, şi nici nu elimină
dezavantajele create, atât pentru bănci cât şi pentru clienţi.
”Băncile
nu vor putea ignora
riscul general creat de lege, ci vor putea doar identifica soluţii
particulare, în funcţie de profilul clienţilor şi lichiditatea
pieţelor imobiliare regionale. Avansurile vor mai fi calibrate, dar
aceasta,
de fapt, înseamnă pentru clienţi o perioadă
mult mai redusă de creditare ori criterii de venit mult mai stricte.
În
acest context, măsurile de scădere a avansurilor reprezintă
soluţii de calibrare a riscului, dar pentru clientul mediu
condiţiile generale de acces vor fi mult mai restrictive, faţă de
perioada de dinaintea implementării legii”,
spune
oficialul BCR.
Acesta
a adăugat că evoluţia
recentă a creditării pentru locuinţe a avut un ritm de creştere
susţinut, de 9 - 10% anual, mulţumită unei baze stabile de risc şi
unor
avantaje clare pentru clienţi: credite în monedă
naţională, dobânzi scăzute, oferte cu dobânzi fixe pe 5 şi 10
ani. Ionuţ Stanimir estimează,
în
acest moment, că ritmul de creştere a acestui
tip de creditări
va încetini semnificativ, în contradicţie cu nevoile generate de
calitatea scăzută a fondului locativ existent
în
România (locuinţe vechi, aglomerate şi înghesuite, cu nevoie de
modernizări şi reabilitări şi chiar cu risc seismic ridicat).
Piaţa
va face selecţia în favoarea afacerilor
stabile şi corecte
La
nivel sistemic, susține
reprezentantul BCR, Legea
dării
în
plată
a afectat semnificativ procesul de refacere a încrederii dintre
bănci şi clienţi, bazat pe scăderea costurilor cu serviciile
bancare şi soluţii de reducere a îndatorării, în condiţii de
stabilitate legislativă. Mai
mult decât atât, legea
are efecte secundare negative pe termen lung, după
cum declară acesta:
reglementează
în mod nesustenabil evacuarea, creează riscuri pentru piaţa
financiară, reduce accesibilitatea creditării pentru locuinţe.
Ionuţ
Stanimir concluzionează
astfel poziția BCR privind această lege: „Sistemul
bancar din România va continua
să dezvolte soluţii pragmatice, iar piaţa
va face selecţia în favoarea afacerilor
stabile şi corecte. Luând în considerare toate aceste aspecte,
considerăm că Legea dării
în
plată
este departe de a fi corectă şi de a genera stabilitate. Reiterăm
astfel faptul că, această
lege
este gândită într-o paradigmă eronată (şi susceptibil
neconstituţională), constituind un impediment pentru siguranţa
şi stabilitatea economică a României şi reducând credibilitatea
mediului de investiţii local. Atât timp cât legile nu vor încuraja
soluţii comerciale la provocări sociale, iar politicile economice
nu vor stimula atragerea de finanţări şi investiţii,
intermedierea financiară se va restrânge şi, la fel, se vor
restrânge şi premisele pentru prosperitate pe termen lung în
România.”
BCR
a micșorat avansul creditului ipotecar în
cele mai mari 20 de oraşe
Directorul
executiv
al
Direcţiei
de comunicare
a
mai spus că,
în
condiţiile create de Legea
dării
în plată,
BCR a adoptat o abordare prudenţială şi a calibrat riscul de
creditare, analizând evoluţiile pieţelor regionale. Ca
urmare, banca
a
luat decizia de a diminua avansul, de la 35% la 25%, pentru creditele
ipotecare standard, acordate în cele mai mari 20 de oraşe din
României,
în baza a
trei argumente. În primul rănd,
piaţa
imobiliară din oraşele medii şi mari a cunoscut o dinamică
accelerată dar, în acelaşi timp, cunoaşte un grad de lichiditate
crescut. În
al doilea rând,
banca
a luat decizia
de a aborda în mod segmentat piaţa,
în funcţie de capacitatea de absorbţie şi lichiditatea regională,
ceea
ce-i permite
să
ofere
soluţii
adecvate, marea majoritate a solicitărilor clienţilor se
concentrându-se
în centrele
urbane de mărime mijlocie şi mare. „Soluţia
vine în sprijinul clienţilor care sunt obligaţi să deţină un
avans considerabil, având în vedere nivelul de preţ mai ridicat al
locuinţelor din oraşele respective
mari”,
a
mai spus în finalul comunicatului de presă menționat, Ionuţ
Stanimir.
Ionuţ Stanimir |
Dan
NEDELCU
Un lucru bun.
RăspundețiȘtergere