Cum putem ajunge la o relaţie armonioasă şi longevivă?

Epuizarea conflictuală destramă cuplurile, nu absenţa iubirii

Cele mai multe cupluri aleg să se despartă din cauza epuizării conflictuale, nicidecum din cauză că iubirea dintre ei s-ar fi stins - sunt de părere psihologii. În opinia acestora, motivele principale pentru care mergem pe drumuri diferite sunt strâns legate de barierele pe care le impunem în relaţie.

“De multe ori intrăm într-o relaţie spunându-ne în sinea noastră Trebuie să fie bine, trebuie să fiu fericit, trebuie să… Acest trebuie devine laitmotivul pentru care noi nu mai putem să fim noi înșine, iar din dorinţa noastră de a ne ridica la prezumtivele standarde dorite de partener, suntem dispuşi să facem schimbări majore în viaţa noastră. Timp în care, însă, ne pierdem pe noi și devenim nefericiţi, neîmpliniţi. Atunci apar neînţelegerile în cuplu, apar certurile şi, inevitabil, despărţirile. Dar acestea din urmă nu apar din cauza că atracţia dintre cei doi s-ar fi epuizat, ci din cauza conflictelor”, este de părere psihoterapeutul Maria Verdi, directorul centrului ReCreation Life.

Iubirea adevărată apare abia după ce am consumat eroticul

Relaţiile încep prin atracţii erotice puternice şi nevoia de siguranţă, când cei doi comunică şi se înţeleg. Odată satisfăcute aceste nevoi bazale, relaţia se consumă sau trece la un nivel superior. Iubirea adevărată apare abia după ce am consumat eroticul, crede specialistul. “Dacă relaţia rămâne doar la nivel sexual, ea nu poate creşte. În această etapă scoatem doar ce este bun din noi şi ne arătăm calităţile. Celălalt vede cât suntem de grozavi, de perfecți, de iubitori. Ne controlăm emoţiile negative şi impulsurile. Suntem în competiţie cu ce dorim să se vadă şi ce suntem în realitate. Este etapa în care oferim şi avem aşteptări. Dacă nu primim pe măsura cu care dăruim, începem cu reproşurile. Relaţia devine un troc: dau şi cer. Comunicarea în cuplu devine greoaie, apar conflictele, iar cu timpul şi epuizarea partenerilor. La acest nivel, conexiunea sufletelor este greoaie, nu există iubire necondiţionată. O relaţie în care cerem şi demonstrăm, se transformă într-o competiţie, apare implicit câştigătorul şi perdantul; dar de cele mai multe ori vorbim de doi perdanţi. O relaţie în care cei doi sunt în competiţie este un teren fertil pentru schimbul identităţii psihologice. Când bărbatul este agresiv, femeia devine, din punct de vedere psihologic, copil. Când femeia este forţa familiei, preia rolul bărbatului şi, automat, el devine copil sau femeia casei. Oricum ar fi, cei doi devin pe rând agresor şi agresat”, afirmă psihologul.

Dacă nu se vindecă motivul pentru care nu a mers fosta relaţie, istoria se va repeta

Suntem milioane de bărbaţi şi femei atraşi de persoanele care ne trasmit acel „aha, el/ea este!”. La nivel de câmp inconştient, partenerul ales este pe tiparul relaţional cunoscut de creier, menţionează psihologul Verdi. Acea parte componentă, care nu trebuie să fie neapărat una fizică, este pe aceeaşi frecvenţă cu tot ceea ce suntem la acel moment, iar programul neuronal îl recunoaşte. “Partenerul ales oglindeşte perfect tot ceea ce conţinem. Relaţia cu el scoate din noi tot ce avem mai bun sau mai puţin bun și se transformă conform scenariului de viaţă cunoscut, copiind relaţia parentală. Ca parteneri, ne manifestăm exact cum am văzut la părinţii noştri. Când relaţiile ajung la monotonie sau conflicte interminabile, cei doi hotărăsc separarea. Considerăm că dacă plecăm din relaţie, viaţa noastră se va schimba în bine. Intrăm în alte relaţii ca să ne vindecăm de cele vechi sau fugim de relaţii pe care nu le-am încheiat, iar acolo nu mai putem creşte. Atribuim noii relaţii rolul de salvator, crezând că vom fi de data asta fericiţi. Nimic mai fals! Istoria se va repeta... Noul partener va împlini nevoile nesatisfăcute de fostul partener, va deveni confesorul, salvatorul... Însă noua relaţie nu este decât una tampon, nicidecum ideală. Dacă nu se vindecă motivul pentru care nu a mers relaţia din care am plecat, vom proceda identic în orice altă relaţie în care vom intra. Câtă vreme nu manifestăm adultul, din punct de vedere psihologic, vom duce în relaţii competiţie și conflicte, lupta de-a şoarecele şi pisica, până obosim şi o luăm de la capăt”, afirmă psihologul Maria Verdi.

O relaţie fericită se construieşte zilnic, cu bucurie, cu responsabilitate

Specialistul afirmă că în relaţiile armonioase şi longevive, cei doi parteneri sunt conectaţi la nivelul trupului, al minţii, al sufletului şi al spiritului. „Într-o relaţie de cuplu matură fiecare este atent la el şi la ce aduce el în cuplu. Comunicarea verbală şi nonverbală sunt foarte importante. Cei doi se ascultă, spun ce simt, ce nevoi au, se respectă, se apreciază reciproc fără teamă. Nu deleagă responsabilitatea asupra celuilalt. Nu caută un vinovat. Ei ştiu că în relaţie nu avem nevoie de mecanisme de apărare, pentru că partenerul nu este prezent acolo pentru a ne distruge. Sunt atenţi la limbajul lor de iubire şi la cel al partenerului. Partenerii stabili emoţional cresc împreună în relaţie, ştiind că, dacă fiecare îşi face jumătatea, întregul va prinde rădăcini. Într-o relaţie fericită, cu potenţial longeviv, te simţi bine cu tine, nu este cazul să demonstrezi nimic, nu ai nevoie să te aperi. O relaţie fericită se construieşte zilnic, cu bucurie, cu responsabilitate, fără lamentări. O astfel de relaţie scoate din noi şi binele şi răul. Într-o relaţie care te creşte, este firesc să spui ce te frământă. Nu pentru că ai nevoie de sfaturi, ci pentru că nu eşti judecat. Eşti ascultat, susţinut. Într-o astfel de relaţie te transformi în cea mai bună variantă a ta. Totul se transformă conştient, cu asumare”, consideră psihologul Verdi.

Emoţiile negative nu au legătură cu partenerul, ci cu ceea ce simţim că vine de la el

Maria Verdi

Specialistul spune că putem ajunge la o astfel de relaţie dacă vom începe să conştientizăm că emoţiile negative nu au legătură cu partenerul, ci cu ceea ce simţim în legătură cu tot ce vine de la el. “Emoţiile negative sunt rodul gândurilor negative, ale mentalului care se apără. Nu suntem în cuplu să ne apărăm, ci să iubim, să dăruim, să ne împlinim prin relaţie. Învăţăm că zidurile puse în relaţie produc blocaje, iubirea nu se manifestă în sufletele închise. Vom constata că nemulţumirea este un mare pericol și astfel vom învăţa să dăruim necondiţionat. Uimitor, vom primi înzecit! Dacă ne dăm voie să simţim, să cunoaştem partenerul aşa cum este el, şi nu cum vrem noi să fie, vom găsi multe lucruri minunate. Dacă ne dăm voie să apreciem, să admirăm, să fim atenţi, afectuoşi, ne surprindem şi ne reinventăm zilnic. Vom duce permanent relaţia la momentul începutului”, conchide psihologul psihoterapeut Maria Verdi.

P.C.