10 probleme ale zonei costiere. Cine distruge litoralul românesc (II)

Grupul de Dezvoltare Durabilă (GDD) atrage atenţia, asupra problemelor cu care se confruntă zona litoralului românesc și la care autorităţile de resort nu au găsit încă o rezolvare. În acest sens, GDD a denunţat într-un comunicat de presă festivismul abordat cu prilejul Zilei Internaţionale a Marii Negre şi solicită tuturor factorilor responsabili să se implice în găsirea unor soluţii pe termen mediu şi lung. 

Din cercetările efectuate şi activităţile abordate, asociaţia a identificat mai multe probleme, pe care le-a grupat în 10 puncte de dezbatere publică pentru zona costieră.

Astăzi continuăm publicarea problemelor majore semnalate de Grupul de Dezvoltare Durabilă. 

Pătrunderea în rezervaţia biosferei Delta Dunării cu activităţi improprii mediului

Dacă în ultimii ani s-au făcut eforturi foarte mari de protejare a acestui spaţiu unic în lume, există totuşi încercări de a accesa această zonă foarte atractivă. „Începând de la dorinţa de a înfiinţa o staţiune turistică în zona Corbu-Vadu, mulţi întreprinzători au achiziţionat terenuri cât mai aproape de malul mării, în speranţa că proiectele imobiliare vor fi aprobate. O altă problemă este agriculura intensivă din anumite zone, precum şi apariţia unui număr mare de animale domestice (vaci, oi, capre). La acestea se adaugă braconajul din rezervaţia biosferei, fie că este vorba de resurse piscicole, fie de braconajul la animale sau păsări. Încă o problemă este turismul de masă, necontrolat, care produce daune semnificative rezervaţiei”,  susține GDD.  

Administrarea zonei 

Deşi la administrarea zonei costiere sunt desemnaţi, prin lege, mai mulţi factori cu atribuţii specifice, există o zonă gri în care niciuna dintre autorităţi nu îşi exercită mandatul. „La începutul anilor 2000 a fost înfiinţat Comitetul Naţional al Zonei Costiere, cu rolul de a aviza orice investiţie şi activitate semnificativă. Cu toate acestea, deşi ne aflăm în anul 2016, acest organism, care are în componentă reprezentanţi ai autorităţilor și instituţiilor de răspundere în domeniu, începând chiar cu Ministerul Mediului, şi-a dovedit ineficiența din cauza limitărilor legislative. Astfel, avizele eliberate sunt doar consultative, fără forţă juridică, neputând impune restricţii sau anumite criterii în ceea ce priveşte desfășurarea activităţilor economice din zona costieră”, se mai precizează în comunicatul menționat..

Lipsa unei strategii sau a unui plan de dezvoltare în zona costieră 

Deşi există strategii sectoriale, planuri de dezvoltare locale, judeţene, regionale sau naţionale, în zona costieră nu a fost realizat și un plan unitar de dezvoltare, care să înglobeze punctele comune din celelalte. Un exemplu care ar fi putut fi urmat este cel al Strategiei Dunării, unde au fost comasate problemele comune din diverse domenii de activitate, iar Uniunea Europeană finanţează proiecte care să le rezolve, conform reprezentanților asociației.

Dezvoltare turistică pe baze nesustenabile

Abordarea eronată a responsabililor din turism, privind modul de atragere a turiştilor pe litoralul românesc, a făcut ca sezonul estival să fie din ce în ce mai scurt, iar oferta turistică foarte limitată. „Scăderea semnificativă a numărului de turişti străini, dar şi a celor români, care vin pe litoral în afara lunilor de vârf, au făcut din litoralul românesc o destinaţie estivală preponderent de weekend. Astfel potenţialul enorm al zonei rămâne încă slab exploatat, cu toate că există o infrastructură turistică bine pusă la punct”, potrivit sursei citate.

Lipsa unei viziuni privind dezvoltarea durabilă

Zona costieră românească găzduieşte multe activităţi economice, începând de la turism, activităţi portuare şi construcţii de nave, rafinării etc. Dar în acelaşi timp există probleme de mediu - începând de la eroziunea costieră și continuând cu degradarea ariilor protejate sau cu deversările necontrolate de ape neepurate. „Lipsa coeziunii dintre autorităţi şi instituţii, neaplicarea unor măsuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, aplicarea de soluţii inginereşti în lucrările de protecţie costieră fără luarea în calcul a efectelor în timp asupra mediului, vor provoca daune majore zonei şi locuitorilor din aceast spațiu”, concluzionează GDD.

Având în vedere cele prezentate, Grupul de Dezvoltare Durabilă menționează că îşi arată disponibilitatea de a sprijini factorii responsabili în găsirea unor soluţii viabile pentru protejarea şi dezvoltarea pe baze durabile a zonei costiere româneşti.

(Sfârșit)

Prima parte a materialului, vezi aici