De ce oamenii nu pot fi corecţi? Explicaţia psihologului

Corectitudinea și dreptatea sunt valori după care omenirea tânjeşte de secole, însă specialiştii consideră că aceste concepte sunt aproape imposibil de implementat în viaţa reală.

În opinia psihologului Alexandru Pleșea, motivul pentru care ne este extrem de greu să fim corecți unul cu celălalt, este strâns legat de cât de confortabili ne simțim cu convingerile noastre. Pentru că omului, în general, nu îi place să se expună în termeni sinceri și loiali, o face doar în mediile în care îi convine scopul și își câștigă confortul. Argumentul ar fi că el nu are limite în convingeri, acesta renunțând și adoptând principii în funcție de scop și intenție.

Psihologul explică: “Orice persoană își poate fixa scopuri înalte, astfel încât principiile sale să ajungă înalte. Orice comportament spre corectitudine pe care un om îl adoptă, dacă el are convingerea că este un comportament just, atunci chiar este. Această acțiune este imposibil de evaluat la fel de cei din jur. Cu toate acestea, în decursul istoriei, societatea a convenit că există câteva atitudini, comportamente, virtuți, unanim acceptate ca fiind corecte pentru binele comun, precum: răbdarea, compasiunea, seriozitatea, adevărul, tăria de caracter, altruismul, calmul, înțelegea rostului naturii, iubirea necondiționată etc. Dar până și acestea sunt valori relative iar, de exemplu, un gest de sinceritate sau corectitudine va fi interpretat în funcție de crezurile și principiile celui care ascultă sau observă. Cu alte cuvinte, când acțiunele mele se armonizează cu principiile celui din fața mea, atunci corectitudinea și sinceritatea își fac apariția. Acestea nu pot exista doar la unul dintre noi, pentru că acestea nu vor trece prin filtrul principiilor celuilalt. Din acest motiv, oamenii își caută relația prin filtrul crezurilor personale.”

Totodată, specialistul consideră că este neproductiv să ne trăim viața numai după paradigma “este corect sau nu?”, deoarece vom rămâne blocați în această iluzie a “binelui suprem” și vom pierde inevitabil controlul asupra propriei vieți. “Viața nu este corectă sau nu, ea doar este și noi, prin opiniile personale referitoare la faptele noastre, nominalizăm și punem presiune și mai mare pe ceea ce facem sau vom face. Cel care nominalizează tot ce face, trăiește după legi mai grele. De exemplu, atunci când își va spune: Am o problemă!, el chiar va crede acest lucru. Un ajutor considerabil este căutarea virtuților în orice moment, fără ca omul să aibă dialog interior gândindu-se la ce vor spune cei din jur. Dreptatea, corectitudinea, sinceritatea, loialitatea și toate celelalte virtuți, sunt atributele unui efort interior, și nicidecum doar intenționate către un scop efemer sau altul. Numai lucrând în interiorul nostru, putem ajunge la desăvărșire”, concluzionează Alexandru Pleșea.

Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este psihoterapeut, hipnoterapeut şi trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minţii umane în trei sisteme educaţionale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi România - şi de peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente. 

P.C.