Cuvintele care dărâmă şi cele care construiesc o relaţie


Cuvintele pot răni mult mai rău chiar decât o palmă. De aceea, atunci când suntem supăraţi pe cineva, efervescenţa momentului nu trebuie să ne determine să folosim cuvinte dure, pe care le vom regreta apoi toată viaţa. Trebuie să rămânem calmi şi să ne alegem cu grijă cuvintele, pentru că ele au puterea de a dărâma o relaţie într-o fracţiune de secundă.

Psihologul Laura Maria Cojocaru consideră că există în vocabularul limbii române multe cuvinte care, chiar dacă nu sunt jignitoare, agresive sau sunt spuse pe un ton domol, pot dărâma la fel de uşor o relaţie. “Nu trebuie să avem neapărat un stil agresiv de adresare partenerului sau să îl jignim direct, ca să îl îndepărtăm de noi. Există cuvinte mai soft, pe care mulţi nu le băgăm în seamă, dar care pot genera acuze nefondate sau chiar pot denota imprecizie, condiţionare sau pesimism. Cuvinte precum „poate”, „oarecum”, „parcă”, „dacă”, la fel ca şi negaţiile de tipul „nu ştiu”, „nu cred”, sădesc şi cresc în partener, mai repede decât am putea crede, sentimentul de incertitudine. Odată cu instalarea acestei senzaţii, fără să constientizăm devenim mai putin încrezători în noi şi mai ales în cel care rosteste aceste cuvinte în mod frecvent, mai puţin încrezători în sentimentele şi capacităţile sale de a concretiza ceea ce spune. În mod indirect, prin impactul acestor sintagme este indusă nesiguranţa, fapt ce poate duce la creşterea suspiciunilor şi chiar la gelozie”, explică psihologul.

Mai mult decât atât, Laura Maria Cojocaru spune că asocierea unor fraze cu conţinut pesimist cu unele cuvinte precum „imposibil”, „dificil”, „greu”, „niciodată”, „definitiv”, pot induce o stare de alertă, chiar de panică, sau o stare de tristeţe care poate merge până la instalarea unei depresii reactive. De asemenea, specialistul recomandă ca atunci când partenerul are nevoie de sprijinul şi confirmarea noastră, şi nu numai în această situatie, să evităm formule de genul “da, dar…”, care înseamnă de fapt un “nu”, înseamnă dezaprobarea unei acţiuni/gând/simţire a partenerului şi poate duce la scăderea stimei de sine şi nevoia de a căuta susţinere şi confirmare în altă parte.

Putem folosi mai des “simplu”, “uşor”, “frumos”, “plăcut” sau… “te iubesc”
“Cuvinte pozitive, precum “simplu”, “uşor”, “frumos”, “plăcut”, “perfect”, “absolut”, au o putere benefică pentru organism deoarece, asociate cu evenimente frumoase, pot detensiona situaţia şi declanşa senzaţia de securitate şi protecţie a ambilor parteneri. Aceste cuvinte sunt încărcate de energii pozitive, iar mintea noastră reacţionează la ele prin secreţia de endorfine în tot corpul. Dacă la toate acestea spunem partenerului nostru, din când în când, sincer și cu o voce caldă, “te iubesc”, atunci nu doar îi umplem inima de fericire, dar îi îmbunătăţim sănătatea la propriu. Cuvintele au puterea extraordinară de a transforma fantastic mecanismele organismului nostru, au putere în plan fizic”, susține psihologul.

Pe lângă cuvintele de încurajare, obligatorii pentru o relaţie sănătoasă, mai sunt câteva elemente care nu trebuie să lipsească din viaţa de cuplu: timpul acordat partenerului, daruri simbolice, mici servicii şi... mângâierile fizice. “Pentru ca acele cuvinte frumoase pe care le adresăm partenerului de viaţă să rămână vii în conştiinţa lui, trebuie să le acredităm prin fapte. Ne putem face o agendă cu activităţi comune, care ne fac plăcerere amândurora – spre exemplu, mersul în parc, alergatul, mersul la picnic, bowling etc. – şi în fiecare weekend să le punem în practică. De asemenea, micile daruri sau servicii pe care le facem pentru celălalt, precum “spălatul vaselor când iubita este obosită” sau “cumpărarea unui colier drăguţ atunci când nici nu se aşteaptă”, pot cântări enorm în economia relaţiei. La toate acestea, nu trebuie să lipsească mângăierile fizice. Acestea sunt înţelese ca o modalitate de a-i comunica partenerului emoţia iubirii”, adaugă Laura Maria Cojocaru.

Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Asociației ”Generația Iubire” şi al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, este psihoterapeut şi trainer în programare neouro-lingvistică. A studiat natura minţii umane urmând 6 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare şi psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu şi familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică și terapii florale Bach. 

P.C.

Comentarii